Pentru ce se folosește terapia cu testosteron?

Terapia cu testosteron (TRT[1]) este utilizată pentru reajustarea nivelului scăzut de testosteron (hipogonadism[2]) atunci când:

• există simptome sugestive: libido scăzut, disfuncție erectilă, oboseală, pierdere de masă musculară, dispoziție depresivă, reducerea pilozității corporale, densitate osoasă scăzută;
• probele de sânge confirmă în mod repetat valori scăzute ale testosteronului.

Cum se stabilește deficitul de testosteron?

Înainte de începerea tratamentului, diagnosticul parcurge mai mulți pași:

• testosteronul trebuie verificat de obicei dimineața, în intervalul orar optim 6:00–8:00;
• valorile scăzute trebuie confirmate prin două determinări la interval de minimum 14 zile.

De multe ori, medicul evaluează suplimentar:

• LH / FSH[3]
• prolactina[4]
• funcția tiroidiană
• apneea de somn
• obezitatea și bolile metabolice
• medicamentele care pot scădea testosteronul

Ce beneficii poate avea administrarea de testosteron?

Dacă pacientul este selectat corect, administrarea de testosteron poate aduce beneficii importante:

• ameliorarea funcției sexuale;
• creșterea nivelului de energie;
• pozitivarea stării de spirit;
• creșterea masei și a forței musculare;
• creșterea densității osoase;
• corectarea anemiei.

Efectele apar de obicei treptat, în câteva săptămâni sau luni.

Fertilitatea — un aspect important al ecuației

Administrarea de testosteron poate reduce producția de spermă:

• TRT poate reduce semnificativ fertilitatea;
• unii bărbați pot deveni temporar infertili;
• recuperarea după oprirea tratamentului poate dura luni.

Este necesară monitorizarea?

Pacienții aflați pe TRT trebuie monitorizați periodic pentru:

• nivelul testosteronului;
• hematocrit / hemoglobină[5] (risc de îngroșare a sângelui);
• PSA[6] și simptome prostatice;
• tensiunea arterială;
• funcția hepatică (în funcție de forma de tratament);
• simptome de apnee în somn.

Riscuri și efecte adverse

Posibile efecte adverse: acnee/piele grasă, sensibilitate sau mărirea sânilor, retenție de lichide, infertilitate, micșorarea testiculelor, creșterea numărului de globule roșii, agravarea apneei de somn și modificări de dispoziție.

Există riscul de cancer prostatic?

TRT nu pare să provoace cancer de prostată, dar poate stimula creșterea țesutului prostatic existent. Monitorizarea este importantă, mai ales la bărbații în vârstă.

Stilul de viață — element critic

Nivelul scăzut de testosteron se asociază cu: obezitate, somn insuficient, consum excesiv de alcool, stres cronic și sedentarism.

Scăderea în greutate, antrenamentele de forță, îmbunătățirea somnului și tratarea apneei de somn pot crește natural testosteronul în unele cazuri.

Forme de administrare

Testosteronul poate fi administrat sub formă de injecții, geluri, plasturi sau implanturi / pellets[7].

Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje legate de: cost, comoditate, stabilitatea nivelurilor hormonale, riscul de transfer cutanat și variațiile dintre doze în cazul injecțiilor.

Cine trebuie să evite tratamentul?

Terapia cu testosteron trebuie evitată în caz de: cancer activ de prostată sau de sân, apnee severă de somn netratată, hematocrit foarte crescut, insuficiență cardiacă necontrolată, evenimente cardiovasculare recente sau dorința de a păstra fertilitatea.

Studiul TRAVERSE — siguranța cardiovasculară

Studiul TRAVERSE („Testosterone Replacement Therapy for Assessment of Long-Term Vascular Events and Efficacy Response”) este cel mai important studiu modern despre siguranța cardiovasculară a terapiei cu testosteron.

Principalele concluzii:

• a inclus aproximativ 5.200 de bărbați cu hipogonadism confirmat, cu vârsta între 45 și 80 de ani, cu boală cardiovasculară existentă sau risc cardiovascular crescut;
• TRT cu gel de testosteron NU a crescut riscul de evenimente cardiovasculare majore (infarct miocardic, AVC, deces cardiovascular) comparativ cu placebo;
• evenimentele cardiovasculare majore au fost aproape identice: 7,0% în grupul testosteron față de 7,3% în grupul placebo;
• totuși, în grupul TRT s-au observat mai frecvent: fibrilație atrială[8], embolie pulmonară / tromboze venoase și insuficiență renală acută.

Studiul susține că TRT pare relativ sigură cardiovascular atunci când:

• există hipogonadism real, confirmat;
• pacientul este monitorizat corect;
• tratamentul este folosit în scop medical, nu pentru „optimizare” sau culturism.

Rezultatele NU se aplică automat:

• bărbaților tineri și sănătoși;
• dozelor mari folosite în unele clinici sau în bodybuilding;
• nivelurilor crescute de testosteron.

Studiile secundare TRAVERSE au arătat:

• îmbunătățiri ale libidoului și ale dispoziției;
• beneficii asupra funcției erectile;
• corectarea anemiei la unii pacienți.

[1]TRT (Testosterone Replacement Therapy) = terapie de substituție cu testosteron, adică administrarea de testosteron pentru a corecta un nivel deficitar.

[2]Hipogonadism = afecțiune în care organismul produce o cantitate insuficientă de testosteron.

[3]LH / FSH = hormonul luteinizant și hormonul foliculostimulant, secretați de glanda hipofiză; reglează producția de testosteron și de spermatozoizi.

[4]Prolactina = hormon secretat de hipofiză; atunci când este în exces, poate scădea nivelul de testosteron.

[5]Hematocrit / hemoglobină = parametri sanguini care reflectă numărul și concentrația globulelor roșii; valori prea mari indică „îngroșarea” sângelui și cresc riscul de cheaguri.

[6]PSA (Prostate-Specific Antigen) = antigen specific prostatic, un marker sanguin folosit pentru evaluarea și monitorizarea prostatei.

[7]Pellets = mici implanturi solide introduse sub piele, care eliberează testosteron lent, pe parcursul mai multor luni.

[8]Fibrilația atrială = tulburare de ritm cardiac în care inima bate neregulat și adesea rapid.